Anul acesta tinerii din parohia noastră au avut bucuria de a participa la două tabere organizate în cadrul comunității noastre.

Cea de-a doua a avut loc în Munții Apuseni pe platoul carstic Padiș. Tabăra a fost organizată de părintele Nicolae Gilla și doamna preoteasă Adina pentru tineri și familii, bucurându-se de un număr mare de doritori. Printre participanți s-au numărat și tineri ai familiilor din comunitatea noastră care s-au mutat în România. Revederea a fost cu atât mai emoționantă și mai frumoasă. 

Prima zi o debutat cu o prezentare susținută de prof. univ. dr. habil. Ovidiu Gaceu a platoului geografic Padiș și a diferitelor forme de relief din zonă, precum și cu explicarea diferitelor noțiuni geografice specifice. După aceasta s-a pornit în drumeție cu Rugăciunea lui Iisus spre Cetățile Ponorului, drumeție ce s-a dovedit a fi o pură aventură pentru toți cei participanții. Traseul a fost unul cu multe provocări: cu cățărări pe stânci, coborâri în peșteră, urcări abrupte dar care a stârnit satisfacția tuturor. Autodepășirea propriilor limite, întâlnirea cu sine în adâncul peșterii, satisfacția de a reuși ceva destul de greu au adus multă bucurie drumeților. La revenirea în poiana de la Glăvoi drumeții obosiți au fost răsplătiți cu langoși, clătite și porumb fiert pregătite de adolescenții familiei Racu. 

În a doua zi s-a parcurs traseul cel mai lung dar și cel mai pitoresc. Trecând pe lângă stâne cu oi, parcurgând pajiști și străbătând păduri s-a ajuns într-un cătun idilic, Casa de piatră, unde s-a vizitat Peștera Vârtop, care a adus la lumină cele mai vechi urme ale existenței umane din această zonă. La drumeție au participat chiar și familiile cu copii mai mici, ajutați fiind de ceilalți participanți. Astfel s-a întărit sentimentul comuniunii și ajutorării reciproce. Nu au lipsit desigur și mici surprize, precum parcurgerea unei porțiuni de drum cu căruța și cu calul sau cu alte diverse mijloace de transport. Prânzul copios alcătuit din balmoș, cum se face la munte și plăcinte cu brânză și cu dulceață de afine au redat puterea călătorilor osteniți. La întoarcere, după ultimul urcuș, în vârful muntelui părintele a invitat la un moment de liniște, întinși în iarbă cu ochii închiși, ascultând natura. O invitație și la meditare la Psalmul 18. Acest verset ”Cerurile spun slava lui Dumnezeu și facerea Lui o vestește tăria” a fost de altfel și mottoul care a însoțit tabăra, descoperirea lui Dumnezeu și prin frumusețile ce ne înconjoară. De asemenea observarea stelelor seara cu ajutorul unui telescop mic dar performant a stârnit admirația pentru creația lui Dumnezeu și uimirea în fața măreției creației. 

În ziua a treia directorul Parcului natural Apuseni, domnul Alin Moș a salutat grupul nostru explicând ce înseamnă un parc natural și prezentând caracteristicile acestuia. A urmat o mică drumeție la Bisericuța Moțului. Pe drum părintele Nicolae le-a explicat tinerilor marcajele turistice și cum pot să fie urmărite mai bine. După masa de prânz tinerii au fost introduși în lumea fascinantă a sculptatului în lemn de către meșterul popular recunoscut la nivel național Radu Lazăr. Acesta le-a explicat tinerilor atât de frumos ce important este să fii autentic, să ai respect pentru ceea ce plăsmuiești cu mâna ta și să fii recunoscător pentru darurile lui Dumnezeu. După o scurtă inițiere în meșteșugul sculptatului, fiecare tânăr a avut posibilitatea să își sculpteze sub îndrumarea meșterului propria tăbliță cu propriul motiv. Desigur nu a lipsit nici focul de tabără, cu cântece de chitară în jurul focului și cu pâine unsă cu slănină prăjită. Sărbătoriții din perioada taberei s-au bucurat de aniversare cu tort și înghețată alături de o gașcă minunată. S-au legat noi prietenii, s-au creat noi legături între cele două lumi pe care le poartă cu ei în suflet tinerii noștri și s-au descoperit frumusețile țării de origine a participanților. 

Dacă ar fi să ne limităm doar la un Feedback al participanților, am alege următorul, împărtășit de un adolescent: ”tabăra aceasta m-a ajutat să mă apropii de Dumnezeu (de exemplu la exercițiul de liniștire din vârful muntelui unde am putut asculta și savura natura). Astfel m-am apropiat și de creația lui Dumnezeu mai mult. De asemenea Rugăciunea lui Iisus mi-a arătat încă o dată cât de mult mă poate ajuta să mă liniștesc. Datorită taberei mi-am făcut noi cunoștințe și m-am apropiat mai mult de cei pe care deja îi cunoșteam. Astfel am mult mai multă bucurie să vin la biserică.”